Trebuie să exist, deci semnalizez virtute.
Mă doare capul de atâta ”semnalizare a virtuții” (virtue signaling). Se pare că mai nou și linkedin a devenit un mediu propice. Sigur, diferit de fb sau insta unde se ”semnalizează” altfel și altceva. Aici e vorba de două capete ale balaurului, în principal. Unul e al corporațiilor/angajatorului/recruiterului iar celălalt al angajatului/candidatului.
Ambele capete converg către aceeași idee, aceea că locul de muncă este (sau trebuie să fie) ceva nemaivăzut, a doua familie, unde faci treaba cu pasiune, pui suflet, empatie, te faci membru de echipă, te perfecționezi continuu, blabla, etc. Apropo, dacă ar fi să socotim de câte ori apare cuvântul ”echipă” pe linkedin, în articole sheruite, comentarii, șamd într-o zi… pfff, cred că ar bate numărul de căutari după ”sex” pe Google.
Revenind cu picioarele pe pământ, mai ales într-o corporație sau companie mare este vorba doar de profit. Poate par cinic unora, nu sunt, sunt doar pragmatic. Corporația profită de pe urma muncii angajatului (de x ori cât costurile, înlocuiți voi x cu cifra potrivită), angajatul merge acasă (relativ) fericit la nevastă cu pâine pe masă. E un schimb (contract) cât de cât corect de cele mai multe ori, așa că de ce toată lumea se ascunde după atâtea vorbe sforăitoare, sloganuri, culturi organizaționale, viziuni, valori, incluziuni? Dacă angajatului nu-i convine locul (șeful, salariul, colegii, biroul, cafeaua, fructele gratis, etc) se poate duce altundeva. Dacă firmei nu-i place angajatul că nu stă zilnic patru ore peste program ca să-și dovedească loialitatea (sau membershipul în ”team”, sau să fie recunoscător că a fost ”inclus”), îl roagă frumos să-si vadă de treabă în altă parte.
Nu cred ca avem nevoie să ne pierdem timpul, nici ca angajatori, nici ca angajați. Timpul e cel mai prețios lucru, dacă îi pot spune așa, pe care îl avem. Cred că ar fi totul mult mai simplu dacă ne-am face treaba fiecare și am avea relații civilizate, fără să pretindem altceva.
Da, dar în acest caz ar muri de foame cvadrilioane de departamente de resurse umane, specialiști în ”employer branding”, consultanți și speakeri de toate felurile. Atunci să vezi șomaj și cum se revitalizează brusc piața muncii. Global, aș zice, după estimarea mea.
Acest text nu este un pamflet, doar opinia mea.