Slăbiciunile bursei

Pentru www.dailybusiness.ro

23 iulie 2009

„Brandul este făcut de oameni și e greu să ai un brand mai bun decât oamenii” este observația pertinentă a d-lui Nicolae Naumoff, un comentator al editorialului meu precedent. Tot dl. Naumoff notează: „înainte de a promova ar fi cazul să și avem ce vinde luând în calcul un raport onest între banii luați și ceea ce oferim”. Nu pot decât să subscriu celor două citate și să translatez judecata asupra bursei.

După unele surse în jur de 1 la sută din populația României este implicată în tranzacții și investiții la bursă. În alte țări limitrofe implicarea populației în tranzacții bursiere se cifrează la până la 20 la sută. Este important procentajul și nu cifra absolută deoarece indică gradul de cunoaștere și încredere în investițiile pe bursă, percepția pozitivă asupra acesteia și de ce nu, gradul de siguranță perceput și nivelul de notorietate pe care îl are business-ul bursier. Putem să notăm de asemenea eforturile de comunicare ale BVB din anii anteriori cu rezultate necunoscute. Însă procentajul de 1 la sută arată că rezultatele nu au fost notabile în ciuda unor servicii și produse lansate în piață.

Care sunt cauzele? Să examinăm puțin ce s-a întâmplat și se întâmplă pe BVB împreună cu structura populației din România. BVB a fost generatoarea unor profituri speculative mari, ani de zile, îndelung mediatizate, în condițiile în care lista societăților tranzacționate este „cam” scurtă, iar noile listări în ultimii ani au fost „subțirele”. Ceea ce probabil ne arată, mai mult sau mai puțin, starea și structura economiei și interesul companiilor de a se lista, atrăgând astfel bani mai ieftini decât din creditare. Pe de altă parte, strucutura populației în România este preponderent în favoarea mediului rural unde interesul pentru bursă, un business sofisticat, este zero absolut. Dacă punem la socoteală și prima generație „de la sate” care locuiește în oraș procentajul celor posibil informați și interesați scade și mai mult. Mai departe putem scoate din ecuație pensionarii, copiii, elevii și studenții și ajungem la un grup-țintă de potențiali investitori extrem de redus. Putem reduce și mai mult scăzând și fondurile de investiții care au rulat o mare parte din banii Bursei și vom ajunge la un segment infim de investitori persoane fizice din rândul celor aproximativ 22 de milioane de oameni câți are România.

Prin urmare cultura investițională, dorința și puterea de a investi în BVB este redusă foarte mult. Poate că nu ar fi o atât de mare problema, până la urmă e o chestiune de educație pe care BVB ar trebui să și-o asume, însă percepțiile esențiale în piață sunt, sau erau ca: „bursa e ceva sofisticat, nu e de nasul meu”, „nu am atâția bani ca să fac și eu profituri mari”, „bursa e pentru speculatorii mari care unii dintre ei mai au și informații din interior”, „mai bine cumpăr un teren sau un apartament că e mai sigur”, „nu știu, nu cunosc, n-am încredere, nu mă bag” șamd.

Deci „brandul este făcut de oameni și e greu să ai un brand mai bun decât oamenii”. Citatul, în cazul BVB, se referă mai cu seamă la potențialii investitori și la companiile potențiale care pot sau vor să se listeze și mai puțin la cei care lucrează în cadrul instituției. Dacă facem niște calcule este posibil să fie un business mai bun să atragi bani de la 20 la sută din populație, chiar dacă suma per capita este mai mică, decât de la 1 la sută care oricum sunt, în marea lor majoritate, mari speculatori, obișnuiți atâția ani cu profituri mari și rapide. Comportamental, investitorii mai mici sunt mai stabili decât cei instituționali care merg pe maximizare în termen scurt. Investitorii mai mici gândesc pe termen mai lung, comportamentul lor fiind oarecum apropiat de cel al economisirii banilor cu dobândă în depozite bancare.

Revenind la oameni, cei din „interior” ar trebui să se reseteze și să schimbe viziunea BVB asupra pieței de capital și a grupurilor-țintă cărora li se adreseazaă. Logica faptelor spune că BVB în acest moment se află la un moment de cotitură în strategia de business, iar cei „dinăuntru” ar trebui să se îndrepte către atragerea banilor populației și către listarea agresivă a cât mai multor companii. Se poate ajunge la aceștia generând încredere, stabilitate și notorietate și studii de caz de succes. Business-ul și brandul BVB a fost și sunt încă exclusiviste, destinate doar unor initiați și speculatori de nivel mare, iar în acest moment este în derivă din lipsă de inițiativă și strategie. Impresia mea este că se merge pe conservare și așteptare, nefăcându-se de fapt nimic. Părerea mea este că BVB ar putea fi unul din generatorii revirimentului economic dacă ar dovedi inițiativă de schimbare, optimism și aplecare reală către cele două grupuri-țintă: investitori și companii interesate de listare.