Scrijelesc hârtia, nu sunt eco-friendly 🙂

Un citat în mare vogă care circulă acum pe net/ facebook atribuit lui Lee Iacocca spune ceva de genul „Disciplina de a-ți face notițe este primul pas către desăvârșirea acelui lucru”. Văzându-l, mă gândeam la tonele de hârtie consumate de mine pentru notițe începând cam din clasa a IV-a când tatăl meu a început să mă învețe cum să învăț, spunându-mi că luatul notițelor este începutul tuturor lucrurilor pe care vrei să le faci. Notițe, conspectul ideilor principale, adnotări, toate la un loc până la urmă mi-au format obișnuința de a nu mă apuca de ceva până nu-mi aștern pe hârtie punctele de pornire.

Adevărul e că l-am cam urât o vreme pe tatăl meu care insista să-mi vadă notițele și conspectele până când mi-a intrat în obișnuință, dându-mi seama, la un moment dat, că fac asta pur și simplu fără să mă mai gândesc. Al doilea pas al „dresajului” meu a fost modul de a lua notițe: selectarea ideilor principale, așternerea lor pe hârtie într-o formă inteligibilă ulterior și cel mai important, un mod de a lua notițe astfel încât oricine, mă rog, aproape oricine mi-ar fi văzut ulterior „scriitura” să-și dea seama despe ce e vorba. Până la urmă e vorba despre o disciplină a creierului, obligat astfel să ia decizii și să selecteze datele importante, ideile principale care se desprind dintr-un studiu sau posibile noi idei care pot rezulta pe baza celor dinainte. Astfel se formează legături și pot rezulta soluții. Una peste alta, notițele și conspectul sunt „apeironul” oricărui proiect în devenire.

Așa că, „big like” lui Lee Iacocca chiar dacă tatăl meu i-a precedat învățăturile cu mult înainte și iertare pentru prea multă hârtie consumată.