România după virus.

Cu toții am ”luat la cunoștință” de virusul COVID 19 care s-a instalat instantaneu în viețile noastre, schimbandu-ne radical existența, percepțiile și prioritățile, peste noapte. Să sperăm că această perioadă va trece cât se poate de repede și cu pagube relativ mici atât pentru sănătatea noastră cât și în economie.

Sunt convins că toată lumea întâmpină greutăți deosebite în această perioadă iar responsabilitățile noastre ale tuturor sunt mult sporite. O bună parte din dificultăți se datorează tarelor și problemelor nerezolvate din trecut, care acum se răsfrâng înzecit: probleme locale, județene sau provenite de la nivelul instituțiilor centrale ale Statului, o bună parte din ele acumulate în ultimii 30 de ani. Totodată sunt convins că deja mulți dintre noi ne preocupăm deja de viitor, de ceea ce va fi după acest episod nefast.

Cei mai norocoși dintre noi, și deocamdată sperăm cei mai mulți, suntem consemnați la domiciliu și ne obișnuim cu această alternativă. Lucrăm de acasă, ne ”întâlnim” virtual cu colegii de muncă sau cu prietenii, plătim totul online, facem cumpărături la fel – de la alimente la articole sportive, electrocasnice, electronice, șamd – avem schimburi de acte și documente cu autoritățile, facem același lucru pentru părinții noștri care nu stăpânesc computerele la fel ca noi, frecventăm foarte des ”locurile de socializare” online și în general ne obținem cea mai mare parte din resursele materiale și informaționale din mediul online.

Această perioadă ”ciudată” nu va rămâne fără repercursiuni după ce pandemia va trece. Se vor schimba iremediabil percepții și obiceiuri de viață. Mare parte din firme și populație vor constata că munca se poate desfășura fără probleme de la domiciliu, aprovizionarea și plățile se pot realiza aproape în totalitate online, întâlnirile de serviciu se pot programa pe Skype, Webex, Zoom sau alte aplicații iar relația cu Statul și instituțiile sale se poate desfășura exact în același mod. Nu doar atât. O bună parte din cetățenii României chiar vor avea pretenția ca serviciile publice de orice fel să fie și ele automatizate și realizate online, iar aici putem enumera toată pleiada de acte și relaționări, de la autorizații de construcție, preschimbarea actului de identitate, plata impozitelor, până la înregistrarea unei firme sau schimbarea sediului.

În fond, ce anume a început să schimbe COVID 19 atât de profund? Percepția asupra propriului timp este răspunsul. Am conștientizat acut cu toții că de pe o zi pe alta putem deveni perisabili, ca urmare, reevaluam și reașezam în ordinea importanței scala de valori după care ne ghidăm. Iar ceea ce inevitabil pierdem în fiecare secundă devine cel mai de preț bun al nostru: timpul. Orele petrecute în trafic pentru a merge către serviciu și a ne întoarce, sau pe la diferite instituții și ghișee, devin astfel un bun pierdut, iar în aceste timpuri de izolare forțată, un bun câștigat. Mulți dintre noi vor dori să păstreze acest câștig si post-pandemie. De ce? Pentru a ne dedica mai mult aspectelor importante ale vieții: familie, hobby-uri, prieteni, întreținerea casei, gătit sau, de ce nu, o jumătate de oră de somn după prânz. Pentru cei mai mulți dintre oameni ”slujba” este doar un mijloc de procurare a existenței, nimic altceva, prin urmare un compromis făcut cu angajatorul, în care are loc un schimb între timpul pierdut și munca și banii primiți.

Gestionarea tuturor lucrătorilor aflați sub un singur acoperiș este un joc de copii, comparativ cu 100 sau mai multe acoperișuri. În lumea post-pandemică, în care lucrul la distanță devine noua normalitate, liderii trebuie să învețe cum să conducă de la distanță, în locul unui sediu central. Și aceasta va fi o provocare uriașă, dar nu atât de uriașă cât rămânerea în vechea paradigmă a muncii, pe care tot mai puțini o vor dori. Cel mai probabil, angajatorii și instituțiile care vor rămâne în vechea paradigmă se vor confrunta cu probleme acute de lipsă de personal și productivitate scăzută a celor încă rămași la birouri și ghișee. Aspectul este valabil atât pentru angajații din sistemul privat cât și pentru cei din sistemul public. Ceea ce va conta va fi rezolvarea atribuțiilor de serviciu și nu locul unde se rezolvă aceste atribuții și în general rezolvarea problemelor de rutină zilnică într-un mod cât mai eficient din punct de vedere al consumului de timp și energie.

În Estonia cetățeanul se întâlnește față în față cu autoritățile de trei ori în viață, cu ocazia eliberării certificatului de naștere, a căsătoriei și a decesului. COVID 19 ne-a demonstrat tuturor că se poate trăi astfel – și din multe puncte de vedere este mult mai bine – iar în condițiile de relaxare psihologică de după trecerea pandemiei concetățenii noștri vor avea alte pretenții de la relaționarea cu orice fel de instituții ale Statului. Una dintre cele mai vechi dorințe ale electoratului este să scape odată pentru totdeauna de birocrație și timpul consumat inutil cu copia după cartea de identitate, dosarul cu șină, funcționarii și ”doamnele” de la ghișee. Oricum Statul în general – începând cu Președenția și până la serviciul de înmatriculări – are o reputație proastă iar încrederea în capacitatea sa de a gestiona treburile țării este la cote foarte joase. E un bun moment să profite de ocazie și să se apuce de reparat și reconstruit.

Timpurile de criză sunt totodată și timpuri în care se nasc oportunități. Cred că pentru marea majoritate dintre noi, și spun asta cu toată responsabilitatea, este un moment unic de oportunitate pentru a demara modernizarea dorită de toată lumea. Desigur, planurile modernizării nu ating doar mediul online și simplificarea relaționărilor birocratice. Modernizarea și aducerea mai aproape de sec. XXI a României implică mult mai multe, conform potențialului și specificului său, în turism, agricultură bio, produse locale, mediu curat, imagine în plan național și internațional, reforma administrației, șamd. O prioritizare este foarte probabil necesară deoarece fondurile potențiale de alocat cu siguranță nu sunt suficiente pentru a atinge aceste obiective în timp scurt. Se poate totuși prioritiza și începe. Pandemia nu va dura la nesfârșit, oamenii vor dori din nou să iasă din case să socializeze la restaurant, să facă turism, să mănânce pe căt posibil produse naturale, șamd.

Sunt convins că o administrație sau o firmă care va începe acum un plan de schimbare bine conturat, defalcat pe obiective precise și bine comunicat va fi multă vreme de acum încolo apreciată, devenind un punct de reper pozitiv, bine ancorat în mentalul colectiv.