Pagina albă a designerului
Toți creatorii, fie ei scriitori, artiști, poeți sau designeri, își încep munca invariabil cu o „pagină albă”. E coșmarul premergător victoriei, „materialul” neutru peste și din care se va plămădi „ceva”. Fiecare creație începe de la zero, de la discuții, analize, de unde se nasc apoi idei, concepte. Până aici totul se rezumă la cuvinte înlănțuite, idei disparate, examinate, comentate, demolate sau selectate pentru investigații ulterioare. Creionul pe hârtie sau mouse-ul pe ecran apare abia apoi, după succesiunea invariabilă de suișuri și coborâșuri a conceptualizării a obiectivului care trebuie atins.
Munca designerilor este deopotrivă creativă și analitică. Sau analitică și creativă. Sau alternant creativă și analitică. Sau creativă și analitică în paralel. Nu există o rețetă, o succesiune standard a etapelor de parcurs. În principiu, începem să gândim și să întrebăm, apoi să analizăm. Însă jumătatea noastră creativă a creierului nu ne dă pace și lucrează în fundal generând soluții vizuale la ideile sau conceptele care se nasc. Unele mor la fel de repede cum s-au născut, pulverizate de un criteriu hotărâtor, altele au o viață mai lungă, iar altele, puține sau uneori unice, rămân și devin rezultat.
Designerii nasc și ucid idei în permanență, până la un rezultat final având loc un adevărat genocid al ideilor. Suntem deopotrivă mame, dar și gropari și trăim în permanență în două lumi, cea pragmatică, supusă regulilor, cifrelor obiectivelor și cea ideatică unde mintea fuge de multe ori în locuri nebănuite și nefiltrate conștient de jumătatea noastră analitică.
Designul e ca un război cu reguli schimbătoare care se desfășoară pe teren minat și unde nu se iau prizonieri niciodată. Designerii sunt oarecum ca soldații din forțele speciale care trebuie să fie pregătiți să rezolve orice situație indiferent ce se întâmplă. Ținem la ideile și creațiile noastre foarte mult, însă la fel de bine putem să le demolăm și să uităm de ele instantaneu, oricât de frumoase sau cuceritoare ar fi, dacă nu se potrivesc obiectivelor. Zilnic, pierdem sau renunțăm la 1.000 de idei doar ca să câștige una singură, la un moment dat.
Una peste alta, e cea mai frumoasă, solicitantă, non-lineară, liberă și nerutinieră meserie din lume. Poate doar cea de medic o egalează sau o întrece.