Identitate vizuală, brand de țară, o introducere.

(Extras din teza de doctorat „Filoanele identitare vizuale pentru brandul de țară al României”, autor Bogdan Brînzaș)

„Nu doresc niciodată să fiu la modă. Ceea ce este la modă, ca moda trece.”
Constantin Brâncuși

Parte și vector contribuitor semnificativ la crearea și funcționarea unui brand, identitatea vizuală transmite cel mai eficient mesajele, alături de celelalte elemente constructive ale brandului de țară, și creează reputația, cunoașterea și recunoașterea țării respective. De asemenea, identitățile vizuale contribuie la crearea acelor stereotipuri cu impact pozitiv în mentalul colectiv din societățile cărora li se adresează. Conceperea identității vizuale a unui brand cade în sarcina designerilor și face parte din demersul strategic al brandingului, fiind fundamentul oricărei comunicări manifestate prin mijloacele tactice specifice ale marketingului. Brandingul, privit în ansamblul său, este procesul prin care – în mod programatic – se formulează ADN-ului brandului, lucrând cu atributele sale tangibile și intangibile și exprimând simbolic o anumită esență și viziune. Competiția economică globală a translatat destinația inițială a brandurilor de la simpla marcare a apartenenței unui produs în raport cu un anumit producător – de aici și termenii în engleză brand și branding, provenind de la to brand (a marca) – la crearea de valoare simbolică, care trece peste atributele și caracteristicile strict tangibile, făcând posibilă apoi transgresiunea către explorarea posibilității de a crea branduri inclusiv pentru țări, regiuni sau orașe. Ase vedea, de exemplu, mai bine zis contraexemplu, celebra „frunză” a României.

O învățătură importantă – dobândită atât pe parcursul studiilor de la profesorii mei, din experiența de peste 25 de ani în domeniu, cât și din colaborarea cu specialiști cu care am avut contact – a fost aceea că orice proiect de design trebuie abordat pragmatic și trebuie să aibă o finalitate foarte bine definită în timp, spațiu și din punct de vedere economic, al utilității, uzabilității, ergonomiei ș.a.m.d. Designul este un domeniu de graniță, o fuziune a domeniilor artei, ingineriei, arhitecturii sau sociologiei, doar operează cu modalitățile de exprimare artistică. În același timp, este un domeniu de sinteză a mai multor discipline, pragmatic pus în slujba beneficiarului final – consumatorul de produse și servicii – cât și a beneficiarului economic – producătorul sau furnizorul de servicii.