Exercițiu de comunicare (3): RMGC și Salvați Roșia Montană

De la ultima mea examinare a comunicării celor două forțe antagoniste, RMGC pare să stea în stand-by după emisiunea de la Realitatea TV, prin urmare nu am date de input. Este foarte posibil ca această atitudine să fie dictată de așteptarea unor semne din partea noului guvern.

În schimb SRM se pare că adoptă încet-încet o nouă strategie, aceea de a culpabiliza companiile din județele Alba și Cluj care sprijină proiectul minier și nu numai. De fapt, se pare că se are în vederea sensibilizarea acestora în întregime – și cele care și-au alăturat numele cu RMGC în cadrul diferitelor manifestări sponsorizate împreună – cât și cele care nu au jucat o carte publică alături de RMGC. Mesajul SRM este simplu, cel mai important dintre ele mi se pare „Ai mai cumpăra produse din Alba?”. Posibil să urmeze astfel de „întrebări” referitor și la Cluj, însă se pare că acestui oraș și județ îi va reveni un alt mesaj, cel de semnalizare a pericolului în cazul unei catastrofe ecologice la Roșia Montană.

Strategia SRM încă nu este suficient de viguroasă, dar primele semnale au fost date. Dacă va funcționa rezultatul se va resimți în mai multe planuri:
– Culpabilizarea oamenilor și companiilor din Alba (efectul de rușine);
– Stârnirea fricii oamenilor din județul Cluj față de potențialul unei catastrofe în viitor;
– Izolarea și mai accentuată a RMGC față de populație și companii, acelea care încă susțin acest proiect.

De remarcat, ca aspect psihologic și fenomen social, că acei cetățeni care sunt pro RMGC, nu sunt vocali în comparație cu organizațiile SRM. „Efectul de rușine”, ascunderea adeziunii, tăcerea lor a fost, posibil, stimulată de recenta emisiune de pe Realitatea TV, un fiasco comunicațional pentru RMGC.