Dracula reloaded, noua frunză

O lungă vreme ne-am ferit cu toții ca dracul de tămâie să-l scoatem în față pe Dracula, ca vector de promovare al României. Au fost încercări disparate însă trendul general era NU hotărât. Ne era rușine de el instinctiv, pe un motiv oarecum justificat: oare doar atât ne reprezintă pe noi? Întrebarea totuși rămâne, chiar și în contextul actual al revitalizării ideii de a-l utiliza pe sângerosul vampir. O repet: oare doar atât ne reprezintă? Un personaj sângeros inventat de un scriitor, localizat într-o zonă întunecată a lumii și popularizat de Hollywood.

Încep să-mi și închipui deja un slogan turistic de genul „Welcome to Dracula Land” și imagini regizate cu castele întunecate pe fondul unui cer în asfințit, vampiri zburând pe deasupra și o figură prelungă și cadaverică cu o pereche de canini însângerați, purtând o mantie lungă, neagră și cu guler înalt. Hollywood pur, vintage modernizat. Brrrrr. Pe bună dreptate, cei care și-au pus până acum întrebarea: oare doar atât ne reprezintă? – sunt îndreptățiți să o facă. Conceptul Dracula e bun deoarece activează zone cunoscute în mentalul colectiv global, de acord. Din Africa de Sud și până în Statele Unite și Japonia Dracula își spune povestea și precizează și locația. Până aici nu-i rău, dar mai departe? Putem alătura cultura, natura, tradiții, peisaje și unicitățile pe care le avem acestui vector? Delta? Mănăstirile din Bucovina și Moldova? Traiul simplu și în legătură cu natura pe care încă îl mai găsim prin Transilvania și la țară? Transhumanța? Diversitatea culturală? Traian Vuia? Brâncuși? Țuica? Vectorul Dracula înghite pur și simplu totul, ca un vampir, nelăsând să crească pe lângă el nicio altă idee. Cum să vorbesc despre Masa Tăcerii și bisericile fortificate din Transilvania după ce am scos în față cu detalii caninii însângerați!?

Pe de altă parte Dracula și Transilvania sunt două idei nedezlipite. Pot să promovez turismul în Moldova sau în Delta cu ajutorul lui Dracula!? Și uite așa se naște un mic SWOT al conceptului care pe măsură ce înaintezi în a-l devoala găsești doar argumente negative alăturate unuia singur pozitiv. Și acela parțial pozitiv deoarece, de fapt, scoate în evidență lucruri urâte: vampirism, trasul în țeapă, morbiditate, ținuturi întunecate șamd.

Pragmatic vorbind, revitalizarea ideii de Dracula în promovarea României este o dovadă de lene funciară, lipsă de imaginație și responsabilitate deoarece nu facem altceva decât să preluăm ceva, din nou făcut de alții, la care noi nu avem nicio contribuție reală. Exact ca frunza cumpărată cu 200 de dolari dintr-o bibliotecă de imagini de pe net, actualul nostru „brand de țară”. Ne e pur și simplu peste mână să gândim ceva care să ne pună cu adevărat în valoare, pozitiv, frumos, interesant, deosebit, unic dacă se poate, într-o combinație atractivă realizată din mai multe paliere de informație.

Toți consultanții serioși de brand din România scriu și își exprimă opiniile avizate de ani de zile. Rezultatul: niciun factor de decizie nu a băgat de seamă.

Și uite așa avem șansa să devenim – pe bune și cu acte în regulă, cu campanii media internaționale, lobby și PR – țara vampirilor din Transilvania care efectuează zboruri de jaf în Moldova și în Deltă – că altfel nu se explică de ce întreaga Românie e Dracula Land, cărora le cad victimă cu precădere rromii, că de-aia pleacă toți prin toată Europa, să-și scape pielea.

Later edit, mi-a scăpat o idee. Mi se pare interesant de utilizat ideea de Dracula Land în context regional, nicidecum național și internațional. Regional, adică acolo unde se justifică să existe, în locul lui de baștină. Ceea ce înseamnă un județ, sau mai puțin. În fapt, o comunitate extinsă de localități care ar putea beneficia din plin de acestă idee. Dar atât.