De ce NU bat clopotele (Mitică)?

O parafrazare a unei replici celebre, foarte adevarată în momentul actual. Clopotele bat când se întâmplă sau urmează să se întâmple ceva: liturghie, rugăciune, incendiu (doamne ferește), botez șamd, fie rele fie bune. Îndeobște bătaia clopotelor este asociată cu un eveniment uzual al vieții cotidiene sau cu un eveniment fericit.

Momentan, clopotele noastre nu bat. Evenimentele uzuale ale vieții cotidiene de până cum s-au rărit și unele au dispărut. Evenimentele fericite sunt tot mai rare. Pentru mine, ca designer și consultant, clopotele bat când viața economică și socială este tumultoasă, în creștere, diversă, liberă, amestecată, vie. Ceea ce văd astăzi în jurul meu nu seamănă cu nimic din cele amintite. Economie în descreștere, lipsă de încredere, tonuri de gri, vorbe șoptite pe la colțuri, scandaluri peste scandaluri (spargeri, corupție etc). Bucuroși le-om duce toate, ziceau înțelepții. Dar bucuroși cred că nu vom mai duce multe, inclusiv atitudinea noastră față de autoritățile statului care nu fac nimic să repare ceva în economie și societate. Ba mai mult, asist la generalizarea conceptului de „fiecare trebuie să trăiască, las că merge și așa, cu o mică/ mare atenție se rezolvă totul”. Adică orice se rezolvă în prezența spăgii, chiar și oficializate.

Deunăzi un bun amic îmi spunea că au venit Finanțele în control la firma lui. Dialogul a fost scurt și concludent. Dragă Finanțe, sunt în regulă, cinstit, onest, muncesc, mă zbat și îmi plătesc taxele. Dragă Directore, știm asta, ți-am văzut registrele, dar nu putem pleca de la dumneata fără o amendă de 1.000-2.000 de lei. Avem ordin „de sus” să strângem bani, ca să luăm salariile și să mai asigurăm o lună de pensii. În traducerea mea asta înseamnă șpagă la stat ca funcționarii să-și ia salariile deoarece nu fac absolut nimic pentru relansare economică. Statul trăiește din amenzile aplicate și nu din taxele colectate. Greșit, funcționarii de stat își iau salariile din amenzi, nu din taxe. Prin urmare economia nu mai există, deoarece nu mai produce suficiente taxe și impozite.
Nu sunt doctor în economie și nici nu-mi propun să fac calcule câți bani ar strânge statul amendând toate firmele care mai respiră. Mă interesează fenomenul: economia nu mai există, optimismul este înlocuit de pesimism, singurii bani care pot fi câștigați sunt cei din șpagă și contractele cu statul. Concluzie pentru cei ca mine: designerii și consultanții să plece acasă că economia nu mai au nevoie de noi, atâta vreme cât nu mai există, fizic.

Ahhh, spun cei „destepți”, cu o mină „inteligentă”: e vremea ca valorile să se cearnă. Criza va face curățenie și doar cei puternici vor rămâne. Nu zău!? Cu ce sunt eu vinovat – și alții ca mine – că sunt un specialist în domeniul meu, dar un total nespecialist în ale descurcărelii, pilelor, relațiilor, închiderii ochilor, ungerii rotițelor și alte asemenea „atribute de valoare” asociate îndeobște – pe teritoriul numit România – celor „deștepți” și „puternici”? Până acum un an taxele și impozitele mele erau bune, aveam voie să exist, să-mi pun mintea la contribuție și să ajut economia să crească. Acum, brusc suntem fără „valoare de întrebuințare”, după cum se exprima un mega deștept cu o mega funcție.

Ultima concluzie: promovarea non-valorii. Atâta vreme cât valoarea unei persoane/ companii/ produs/ serviciu nu mai contează și este sistematic demolată, singura modalitate valabilă rămasă „să pui o pâine pe masă” este să apelezi la canalele ascunse ale pilelor/ relațiilor. Exact ca acum 20 de ani când unii nu stăteau la coadă pentru că fie aveau o funcție, fie că erau cunoscuții unora cu funcție, fie că plăteau pe cineva cu o funcție.

Pericolul major al promovării non-valorii rezidă în coruperea ultimelor resurse de oameni dedicați unei profesii, unei etici și moralități. Cei mai susceptibili să piară sunt cei tineri care văd că uzul atributelor unei societăți firești nu ajută la nimic. Pe cale de consecință, o parte dintre ei se vor converti rapid și vor trece pe coordonata impusă de societate.

De ce eu, un designer și consultant, scriu aceste rânduri!? Să răspundă cei care ocupă funcții, dacă pot.