Cred că începe să mi se aplece cu brandurile.

Deși e plin internetul de articole și opinii consistente despre logo/identitate vizuală vs brand – în sensul în care un produs sau serviciu care are o identitate vizuală nu este și neaparat un brand, mai ales dacă este la inceput sau nou creată – internetul este și mai plin de designeri, freelanceri, agenții și clienți care publică noile lor creații sub titlul de „noi branduri”. Valabil în România dar și aiurea, parcă e boală globală.

Mărturisesc, m-am cam săturat să predic și să explic aiurea în amvon, atât public cât și în privat. Fac asta de prea mulți ani. Poate că sunt un designer din școala veche, învățat să spun lucrurilor pe numele lor adevărat. Promit că azi este ultima dată când mai predic în amvon: un logo, ambalaj sau identitate vizuală nu sunt neapărat și automat branduri. Este nevoie de câteva condiții pentru ca să devină brand. Una dintre ele este constanța, adică verificarea și rezistența în timp. Despre restul condițiilor, se poate citi și invăța.